miercuri, 25 iunie 2008

Filetarea sau taierea manuala a filetelor

Pentru filetarea sau taierea manuala a filetelor metric, gaz sau widworth, este nevoie de o filiera pentru filet exterior si de un tarod pentru un filet interior, care sa fie adecvate nevoilor noastre. Mai jos avem o fotografie a unei filiere, care de obicei pentru a fi folosita se monteaza intr-o port filiera iar linga ea ea avem un tarod impreuna cu un port tarod. Pe filiera se vede si modul de notare: M20, asta inseamna ca ea va taia un filet M20 cu filet pe dreapta. Daca era construita sa taie un filet pe stinga era notata M20 STG. Acelasi fel de notare il gasim si pe coada tarodului. Pentru filetul exterior, la şurub, se aduce tija la diametrul nominal. Pentru filetul interior, la piuliţă, gaura se da mai mica, 0,8 din diametrul nominal al filetului.

Ne doboara canicula.

Chiar daca ea vrea, noi nu ne lasam. Sunt tot felul de masuri pe care trebuie sa le luam: lichid multe, fara cafea, ca mareste diureza, fara alcool. Capul trebuie protejat de o palarie, pielea corpului cu creme de protectie sau de haine. Actiunea prelungita a soarelui asupra pielii neprotejate poate provoca cancerul de piele.
Dar chiar asa, in aceste conditii stiti care sunt obligatiile patronilor sau drepturile salariatilor in aceste situatii? În aceste condiţii, potrivit normelor metodologice de aplicare a acestei ordonanţe, angajatorii sunt obligaţi să ia măsuri pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor, dacă temperaturile se menţin pe o perioadă de 2 zile, din a treia zi.

marți, 24 iunie 2008

Obligatiile proprietarului fata de chirias

In cazul in care o persoana ia hotararea de a inchiria un bun imobil, pe care il detine in proprietate, trebuie sa cunoasca ce drepturi dar si obligatii are. Chiriasul, de asemenea, trebuie sa aiba in vedere faptul ca spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare, bunul trebuie sa fie predat in stare normala de folosinta iar nu in starea in care se afla la momentul contractarii.
Obligatiile proprietarului:
1. sa predea chiriasului locuinta;2. sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si functionalitate a cladirii, pe toata durata inchirierii locuintei;3. sa intretina in bune conditii:a. elementele structurii de rezistenta ale cladirii/locuintei;b. elementele de constructii exterioare ale cladirii – acoperis, fatada, imprejurimi, curti, gradini – precum si spatiile comune din interiorul cladirii – casa scarii, ....

Proces verbal de receptie a lucrarii

(Antetul firmei prestatoare si datele de recunoastere a ei )
PROCES VERBAL DE RECEPŢIA LUCRĂRII
Nr.: .............. din data de: 21-Feb-06
Subsemnaţii:
1. …………………………............, în calitate de prestator, reprezentată aici de catre..............………….
şi
2. ……………………………….., în calitate de beneficiar, reprezentată aici de catre …………………,
am procedat la predarea, respectiv primirea lucrării executate de prestator conform Deviz de lucrări Dnr_ după cum urmează:
  • (se trece denumirea lucrarii sau a lucrarilor executate, ca in devizul de lucrari)…………………………….

După punerea în funcţiune a instalaţiei, efectuarea probelor şi verificărilor în conformitate cu normele şi normativele în vigoare, beneficiarul a luat în primire instalaţia de mai sus fără să aibă obiecţiuni.

(Daca Beneficiarul a avut obiectiuni, acestea se consmneaza mai jos, descrierea, lor cu termen de reparatie, cine executa, daca au fost sau nu au fost vicii ascunse…etc.)

Drept pentru care s-a întocmit prezentul Proces Verbal în 2 exemplare originale, fiecare având aceeaşi valabilitate, câte una pentru fiecare din părţi.

Beneficiar, Prestator,

luni, 23 iunie 2008

Devizul unei lucrari

In contractul de prestari servicii, am vorbit despre patru anexe. In articolul de fata, primele trei anexe le-am reunit sub genericul Deviz de lucrare. Anexa 1 de la contract, asa cum e aratat in Modelul de contract de prestari servicii se refera la operatiunile de manopera, Anexa 2 se refera la lista(necesarul) de materiale iar Anexa 3 (sau si alfel spus recapitulatia) se refera la devizul de lucrări sau de servicii. Toate acestea au fos reunite sub denumirea generica de Deviz de lucrare. Acesta a fost facut in XL, si are la baza normative al MLPLAT pentru lucrari de automatizare, de reparatii si lucrari care se folosesc in instalaţii electrice. Am luat ca exemplu o operatie care costa 1leu, materialele costa 28,91 lei. La aceste materiale din lista se adauga un procent de 5% din valoarea lor si care reprezinta material auxiliar si marunt cum ar fi lavete, saibe suruburi...etc.

duminică, 22 iunie 2008

Imprumutul de folosinta

Daca aţi imprumutat un prieten si acesta a ,,uitat'' sa va intoarca imprumutul, va spun sigur ca acela nu va e prieten! De ce? Pentru ca daca ar fi fost cu adevarat prieten ar fi stiut ca ,,Politetea e igiena prieteniei''. Daca ar fi tinut la prietenia DVS. ar fi fost atent la respectarea termenilor intelegerii pe care ati avut-o cu el.
Dar si asa, in cazul in care din buna-vointa am imprumutat unui prieten, vecin sau unei rude un lucru, nu trebuie sa ne facem probleme daca nu am convenit in mod expres cu privire la obligatia de restituire.
Incheierea unui contract de comodat - cunoscut si sub denumirea de imprumut de folosinta - are ca efect asigurarea gratuita a folosintei temporare a unui bun individual determinat, beneficiul neputand sa dureze insa la infinit.
incheiat.

joi, 19 iunie 2008

Siguranta fuzibila- auto

Oricare instalatie electrica are nevoie, printre altele, de un circuit continuu pentru a functiona. Autovehiculele au aceste sigurante plasate în amonte de circuitele electrice, pentru a preveni eventuala deteriorare a conductoarelor datorata supraincalzirii sau supraincarcarii. In momentul in care becul, ventilatorul, stergatorul de parbriz va cere un curent mai puternic decat cel necesar functionarii normale, siguranta se va topi, intrerupand circuitul si protejand consumatorul respectiv. Cateva detalii demne de stiut cand schimbam o siguranta fuzibila: întotdeauna inlocuiti siguranta defecta cu una de aceeasi valoare a curentului.

Tecile de fasole si diabetul

De la fasole, în scop terapeutic se folosesc doar tecile, fără seminţe. Acestea sînt cojile de la păstăi, care se culeg verzi şi apoi se usucă. Fitoterapia recomandă soiurile care au păstaia albă. Tecile conţin aminoacizi, substanţe minerale, vitamina C, tirozidă şi triptofan. Decoctul din teci de fasole este un bun diuretic şi are o foarte mare eficienţă în tratamentul diabetului zaharat. Reduce cantitatea de zahăr din sînge, curăţă organismul de toxine şi, mai ales, igienizează rinichii şi căile urinare.
Specialiştii susţin că rezultate bune se obţin şi în tratamentul împotriva acumulării de apă în ţesuturi, afecţiune numită hidropizie. Ceaiul din teci de fasole măreşte cantitatea de urină, înlăturînd astfel excesul de apă din corp. Odată cu aceasta se elimină şi toxinele, contribuind astfel la ameliorarea stărilor reumatice. Datorită acidului silicic pe care îl conţin, tecile de fasole remineralizează organismul.
Cititi mai departe

Mezoterapia

Mezoterapia reprezinta o conceptie terapeutica noua si simpla care se refera la administrarea injectabila, pe cale intradermica si subcutanata superficiala, loco-regionala a unor medicamente, polivalente, in doze foarte mici.Mezoterapia este o metoda de tratament a stratului mijlociu al pielii - mezodermul. Acesta este cel mai activ strat al pielii, care este responsabil de majoritatea afectiunilor cutanate si asigura implicit aspectul pielii.Mezoterapia este un procedeu nechirurgical prin care se introduc in structurile profunde ale tegumentelor diverse substante homeopatice, clasice si vitamine, ducand la imbunatatirea circulatiei sangvine si limfatice. Celulele grase din regiunile respective nu se vor mai inmulti.
Cand se foloseste?
Mezoterapia este folosita in diverse patologii, ca de exemplu: patologia musculara, abarticulara, vasculara, a coloanei vertebrale, cefaleei, dar si in estetic

Despre fuzibile

,,Tranzistorul este un dispozitiv electronic cu ajutorul caruia este protejata siguranta fuzibila”, a fost prima fraza a profesorului de Dispozitive electronice din facultate. Am râs cu toţii, el-nu, dar a continuat serios despre importanta protectiei circuitelor electronice care in general costa mai mult decit o siguranta fuzibila. Este ceea ce va recomand si eu: acordati o atentie pe masura sigurantelor fuzibile: cu o investitie minima, se realizeaza economii mari.
Fuzibilitatea este o proprietate care arata despre un metal ca poate fi topit usor. Aceasta a fost si ideea cand la sigurantele fuzibile a fost folosit un metal care in momentul in care se depaseste valoarea admisa a curentului pentru care a fost calibrat, firul de metal se topeste, intrerupand circuitul electric.
Fuzibilul, patronul fuzibil sau siguranta fuzibila, sunt denumiri generice pentru portiunea din circuitul electric care au rolul de a proteja restul circuitului sau a instalaţiei prin intreruperea instantanee a alimentarii cu energie. In principiu, acest fuzibil are cea mai mica sectiune de circuit din toata instalatia electrica.
Fuzibilele au fost calibrate in fabrica pentru diferite valori ale curentului nominal pe care il pot intrerupe, au o anumita putere de rupere (de intrerupere a curentului fara a fi distruse), iar elementul indicator al fuziunii (al arderii) are o anumita culoare pentru fiecare valoare standardizata a curentului nominal (In) al sigurantei.

Citeste tot articolul.

duminică, 15 iunie 2008

Unghiile - oglinda corpului

Unghiile sunt o oglinda a corpului care arata deficitul de elemente din corp. Carentele de vitamine, minerale, sau elementele necesare vietii sunt aratate mai jos, coroborate cu felul in care arata unghiile, dar si alimentele de unde aceste elemente se pot obtine.
Unghiile subtiri si cu pete albe - Organismul tau are nevoie de zinc. Trebuie sa consumi: legume, fasole boabe, ciuperci, cereale integrale, drojdie de bere.
Unghiile care cresc foarte greu - De asemenea, ai nevoie de zinc. Unghiile deformate si zimtate - Corpul tau are nevoie de fier si vitamina A. Trebuie sa consumi: legume verzi, morcovi, pepene, dovleac, carne rosie.

Citeste tot articolul aici.

vineri, 13 iunie 2008

Contract de prestari servicii-model

Contractul este o intelegere a partilor care este consemnata in scris. Este bine ca de la inceput partile sa stie care sunt interesele lor si sa aiba grija ca celeilalte părţi acestea sa-i fie aduse la cunostinta. Mai jos prezentam un model de contract de prestari servicii.
CONTRACT DE PRESTARI SERVICII
nr. Contract...........din data de ...-
Cap. I PARTILE CONTRACTANTE
Art. 1. Societatea Comercială ....... , cu sediul in localitatea .... , jud......., str. ..................., inmatricuatala Registrul Comertului din oraşul F, sub număul ........... , C.U.I. .............reprezentată de către ............... in calitate de -.....................care este denumită in continuare ca PRESTATOR
si
Societatea comercială ..............………………………………………….… cu sediul in loc …………………, jud ………….., str ………………………………... , nr …. , Tel: …………….……… ; Fax: ……..……..….........…… E-mail: .......…………….…….…............, inmatricuatala Registml Comertului din oraşul ..............................sub numărul ..........................……,cod fiscal................…….............…, titulară a contului IBAN ………………………………………….deschis la Banca ........………………….............. reprezentată de : ...............…………………………………… in calitate de : …………………..………….. denumită in continuare ca BENEFICIAR, au convenit incheierea prezentului CONTRACT DE PRESTARI SERVICII avind următoarele clauze :

Cap. II OBIECTUL CONTRACTULUI
Art. 2. PRESTATORUL se obligă sa realizeze pentru BENEFICIAR următoarele servicii :
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………
NOTĂ: Aprovizionarea cu Necesarul de materiale (ANEXA NR.2) cade in sarcina …………………...… . La cererea expresă a BENEFICIARULUI, PRESTATORUL se ocupă de aprovizionare.
Art. 3. Pentru realizarea serviciilor descrise la Art.2., PRESTATORUL va furniza si va folosi echipamentele si materialele care fac obiectul ANEXEI NR. 2, Necesar de materiale, din prezentul Contract de prestari servicii .
Cap. III TERMENUL DE EXECUŢIE A SERVICIILOR
Art. 4. PRESTATORUL va realiza serviciile prevazute la Art.2. din contract in termen de .………………..... incepând cu data de .....……………… pana la data de …………........... . Se vor percepe PRESTATORULUI penalizări de 0,5% din valoarea contractului fara TVA , pentru fiecare zi de intîrziere de la termenul de realizare a lucrării.
Art. 5. In termenul de execuţie prevazut la
Art.4. nu este prevazut timpul necesar aprovizionarii cu materiale, aparate, aparataj si accesorii necesare executării lucrărilor prevazute la Art.2. Răspunzătoare de aprovizionare este partea care este arătată la NOTĂ de la Art.2.
Cap. IV PREŢUL ( ONORARIUL ) SERVICIILOR , MODALITĂŢI DE PLATĂ
Art. 6. Pentru serviciile efectuate de PRESTATOR, BENEFICIARUL va plat acestuia suma de …………………............ RON , sumă negociată intre parti sau aşa cum rezultadin Devizul de lucrări (ANEXA nr.3)
Art. 7. Plata pentru lucrările si serviciile făcute de PRESTATOR se va face de către BENEFICIAR in max. 5 zile de la data facturării după care se percep penalizări de 0,3%/zi de intarziere din valoarea contractului fara TVA.
Cititi mai departe

Contractul de franciza-model


CONTRACT DE FRANCIZA (FRANCHISING)


S.C. ............... avand sediul in ............... si inregistrata in Registrul comertului sub nr. ............ reprezentata prin .............. denumita in cele ce urmeaza "Francizor"

Si

S.C. ............... avand sediul in ............... si inregistrata in registrul comertului sub nr. .......... reprezentata prin ............. denumita in cele ce urmeaza "Beneficiar", unde:

Francizorul desfasoara o activitate de ................. si si-a stabilit o certa reputatie in ce priveste inalta calitate (fiabilitate, etc.) a Produsului(elor) care fac obiectul prezentului CONTRACT.

Beneficiarul doreste sa vanda Produsul sub numele si in concordanta cu practica de afaceri ale Francizorului.

Francizorul se obliga, in conditiile prezentului CONTRACT, sa ii permita si sa il asiste pe Beneficiar in desfacerea Produsului prin intermediul unor magazine deschise de Beneficiar in Teritoriu.

I. DEFINITII
In urmatorul CONTRACT, termenii/expresiile de mai jos vor avea semnificatiile urmatoare:
a) "pretul de livrare" - pretul la care Produsul este livrat in mod direct de Francizor tertilor beneficiari, minus TVA, cheltuieli de transport si asigurare.
b) "sub numele" - cuprinde numele comercial al Francizorului si/sau marcile de fabrica, comert si/sau serviciu, embleme, alte simboluri utilizate de acesta in identificarea si promovarea produsului, excluzand pe cele care in mod expres nu au fost cesionate Beneficiarului.
c) "Teritoriul" - inseamna (se delimiteaza geografic aria in care Beneficiarul isi poate desfasura activitatea in conditiilor prezentului CONTRACT si care poate fi teritoriul Romaniei, un judet, un oras etc.).
d) "magazin" - inseamna toate magazinele deschise de Beneficiar in Teritoriu in conditiile prezentului CONTRACT.

II. LICENTA SI DURATA

1. Francizorul transmite Beneficiarului, pe durata prezentului contract, dreptul de a vinde Produsul sub numele Francizorului si in conditiile acestui CONTRACT.

2. Acest CONTRACT va intra in vigoare la data semnarii lui de ambele parti si, exceptand art. XV, isi va produce efectele pana la data de ........... (pentru usurinta operatiunilor contabile, este bine ca data de expirare a contractului sa fie ultima zi a anului fiscal).

Contractul de munca- formular.

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

incheiat si inregistrat sub nr. ..…/……..... in registrul general de evidenta a salariatilor
*)

A. Partile contractului
Angajator - persoana juridica/fizica __________________________________, cu sediul/domiciliul in _______________________________________, inregistrata la registrul comertului/autoritatile administratiei publice din ___________________, sub numarul ___________________, cod fiscal _____________, telefon _________________, reprezentata legal prin ____________________, in calitate de ______________________,
si
salariatul/salariata – domnul/doamna _____________________________, domiciliat/ domiciliata in localitatea _________________, str. ______________________________ nr. _____, judetul _________________, posesor/ posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/ pasaportului seria __________, nr. _____________, eliberat/ eliberata de _________________________ la data de ______________, CNP /__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/, permis de munca seria ______ nr. __________ din data ___________,
am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit:
B. Obiectul contractului: ___________________________________________________
C. Durata contractului:
a) nedeterminata, salariatul/salariata __________________________________ urmand sa inceapa activitatea la data de _________________;
b) determinata, de ______ luni, pe perioada cuprinsa intre data de _____________ si data de _____________/pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post;
D. Locul de munca
1. Activitatea se desfasoara la _______________________________________________
2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel: ______________
E. Felul muncii
Functia/meseria _______________________ conform Clasificarii Ocupatiilor din Romania;
F. Atributiile postului
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca
*)
G. Conditii de munca:
1. Activitatea se desfasoara in conditii grele, vatamatoare sau periculoase, potrivit Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare
H. Durata muncii:
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ______ ore/zi, ____ ore/saptamana.
a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: _____ (ore zi/ore noapte / inegal);
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
2. O fractiune de norma de _____ ore/zi (cel putin 2 ore/zi), _______ ore / saptamana.
a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: _________(ore zi/ore noapte);
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.

Contractul de voluntariat

Contractul de voluntariat e un contract care este pentru prestarea unor servicii pentru care nu esti platit dar ai anumite drepturi si este incheiat in baza Codului Civil, care, pentru cine nu stie, dateaza de la 1866, de pe vremea lui Cuza, da, Alexandru Ioan Cuza. Codul, nu contractul. Contractul apare in urma situatiei tot mai des intilnita de voluntariat in cadrul diferitelor institutii ale statului ( Vezi Festivalul International de Teatru de la Sibiu) sau ONG-uri care fac diferite chestii de ecologizare, construirea de case, etc. Daca exista acest contract, poti sa-ti recupeerezi anumite chetuieli facute sau atunci cind, in caz de accident, de imbolnavire sau de pierderea capacitatii de munca, aveti dreptul la ingrijiri medicale gratuite, platite de firma angajatoare.
CONTRACT DE VOLUNTARIAT

nr. contract: ………………din data de: …………….


Cap. I PARTILE CONTRACTANTE
Art. 1. Societatea Comerciala : …….. , jud. . , str. …….., nr…, sc. …, et …, apt. …., inmatriculata la Registrul Comertului din orasul ….. , sub numaul ….. , C.U.I. ….., reprezentata de …, in calitate …., denumit in continuare BENEFICIARUL VOLUNTARIATULUI
si
Dl.(Dna) ………………………………………………..,domiciliat(a) in loc. ……………………, str. ………………………., nr. ……., judetul ……………………….., posesor(oare) al(a) B.I./C.I./ pasaportului cu seria………, nr. ……………………., eliberat(a) de…………………la data de……………………, CNP/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/, denumit in continuare VOLUNTAR, vazand ca au fost indplinite conditiile prevazute de lege, am convenit la incheierea prezentului CONTRACT DE VOLUNTARIAT.

Cap. II OBIECTUL CONTRACTULUI
Art. 2. VOLUNTARUL se obliga sa realizeze pentru BENEFICIARUL VOLUNTARIATULUI urmatoarele servicii (v si Fisa Postului ):
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Cap. III DURATA CONTRACTULUI
Art. 3. VOLUNTARUL va realiza serviciile prevazute la Art.2. pe o durata de ………………………... .

Cap. IV DREPTURILE SI OBLIGATIILE VOLUNTARULUI
Art. 4. Dreptul de a fi tratat ca si coleg cu drepturi egale atat de catre conducerea organizatiei cat si de angajati.
Art. 5. Dreptul de a fi respectat ca persoana, fara deosebire de rasa, etnie, sex sau orientare sexuala, convingeri politice sau religioase, abilitate fizica/psihica, nivel de educatie, stare civila, situatie economica sau orice alte asemenea
Art. 6. Dreptul de a avea acces la cat mai multe informatii despre organizatia in cadrul careia urmeaza sa activeze;
Art. 7. Dreptul de a participa activ la elaborarea si derularea programului la care urmeaza sa participe;
Art. 8. Dreptul de a participa activ la elaborarea si derularea programului la care urmeaza sa participe;
Art. 9. Dreptul de a-si desfasura activitatea in concordanta cu preferintele personale, temperamentul, experienta de viata, studiile si experienta profesionala;
Art. 10. Dreptul de a participa la sesiuni de formare in domeniul in care presteaza activitatea, atat la inceputul activitatii cat si pe parcurs pentru a beneficia tot timpul de cele mai noi informatii in domeniu;
Art. 11. Dreptul la supervizare - orientare din partea unei persoane cu experienta, bine informata, cu rabdare, atenta si care dispune de timp pentru a raspunde nevoilor sale; ....

Convetia civila, contract de prestari fara raport de munca

Conventia Civila este o forma de contract de prestari de servicii in care nu au loc raporturi ierarhice de munca. Singura obligativitate reala a partilor este sa plateasca impozitul datorat statului pe banii platiti angajatului (celui care presteaza serviciul) de catre angajator care trebuie sa retina contravaloarea acestui impozit si sa o predea la Fisc impreuna cu un exemplar al conventiei civile. Acest gen de raporturi este practicat de Asociaţia de proprietari pentru a-şi plăti femeia(ile) de serviciu, casierul sau ceilalţi angajaţi ai asociaţiei. Mai avem un aspect pe care trebuie sa-l aducemin discutie: chemati la Dvs acasa pe cineva sa se urce pe acoperis, sa va faca o lucrare de reparatii, sau sa va sape un sanţ. Intre timp, persoana sufera un accident si moare. Ce faceţi ? Inspectoratul de protecţia muncii, in acest caz va face o ancheta si va a gasi vinovat ca, in calitate de angajator nu i-aţi facut instructajul de protecţia muncii, aşa cum prevede legea 319/2006 si in Normele metodologice de aplicare a acestei legi. Mai jos postam un model de Convenţie civilă pe care l-am folosit in astfel de momente. Public acest model pe care l-am facut eu, pentru ca cei de la forţele de muncă (ITM) spun ca nu există aşa ceva, interesul lor fiind pentru încheierea unui contract de muncă, din care statul are de câstigat.

CONVENTIE CIVILA

nr.:………………… din data de……………………..

Cap. I PARTILE CONTRACTANTE
Art. 1. Societatea Comerciala : ……………………………………REPREZENTATA DE……………………….., in calitate de administrator care este denumita in continuare ca ANGAJATOR
si
Dl.(Dna) ………………………………………………..,domiciliat(a) in loc. ……………………, str. ………………………., nr. ……., judetul ……………………….., posesor(oare) al(a) B.I./C.I./ pasaportului cu seria………, nr. ……………………., eliberat(a) de…………………la data de……………………, CNP/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/, denumit in continuare PRESTATOR,
am constatat ca sunt indeplinite conditiile art. 948 din Codul Civil si in baza prevederilor art. 969, art.970 si urmatoarele, am incheiat prezenta CONVENTIE CIVILA in baza conditiilor stabilite de comun acord.

Cap. II OBIECTUL CONVENTIEI
Art. 2. Activitatea care urmeaza sa fie desfasurata/prestata de PRESTATOR in favoarea ANGAJATORULUI este …………………… ………… ……………………………………………………………………………..……………………………………………………
Art. 3 Locul desfasurarii muncii: la beneficiarii ANGAJATORULUI.
Art. 4. Durata muncii: activitatea prevazuta la art.2. va fi prestata zilnic timp de ….. ore, a cate …… saptamani pe luna.
Art. 5. Remuneratia: pentru activitatea prevazuta la art.2., este bruta in cuantum de ……………….. RON. Din aceasta suma se va retine impozitul datorat statului in cuantum de 16% si contributia la Casa de asigurari de sanatate in cuantum de ....%

Citeste mai departe

joi, 12 iunie 2008

Inlocuirea dozei de aparat

O mare majoritate de blocuri din regimul trecut au fost construite cu instalatii electrice care la care s-a folosit conductorul electric denumit INTENC. Acesta era construit cu doua rinduri de izolatie: un rind pentru fiecare fir si inca una peste toate trei sau ma rog, cite conductoare are panglica, caci INTENC-ul asa arata, ca o panglica. Si pentru ca se poza direct in tencuiala, se realiza o economie de manopera si de materiale instalatia realizindu-se mai repede si mai ieftin. Dar s-a dovedit ca, desi conductorul de aluminiu era mai ieftin decit cel de cupru, solutia aleasa sa nu aiba fiabilitate in intretinere.
Astfel, o data cu trecerea timpului, dar si cu o incalzirea nepermisa din cauza consumului, izolaţia conductorului INTENC devine rigida, si la miscari repetate ale conductorului prilejuite de schimbarea aparatajului, conductorul de aluminiu din interior se rupe si aparatul nu mai functioneaza.

Montarea dozelor electrice.

Dozele de aparat si dozele de ramificatie sunt parti componente ale instalatiilor electrice in care se fac conexiunile electrice ale instalatiei si se minteazaza in ele prizele si intrerupatoarele instalatiei electrice, aparatele.
Montarea dozei de aparat se face de obicei la o instalatie noua sau la o extindere a instalatiei existente. Montarea ei in ipsos, trebuie facuta bine pentru ca in locul unde vin montate prize, acesta va fi solicitata pe directia scoaterii ei din perete. Spre deosebire de cele de aparat, dozele de ramificatie nu sunt in acest fel solicitate, dar ele se monteaza in acelasi mod ca si dozele de aparat, la o inaltie de 30 de centimetri de la nivelul tavanului sau 35-40 cm de la nivelul podelei.

miercuri, 11 iunie 2008

Stiti sa respirati corect? (2)

Dupa ce pozitia corecta pe scaun este realizata, invatarea corecta a respiratiei continua prin controlul respiratiei, a observarii, autodirijarii a pauzelor in respiratie. Inspiratia se face pe nas, fara a forta aripile nazale, sau a tesutului din fosele nazale. In cest mod suntem feriti de a avea tendinta de a forta toracele, de a micsora volumul cailor respiratorii, de a micsora timpul de contact dintre tesutul pulmonar si aerul inspirat. Aceasta va duce la un consum de oxigen mai bun.
Inspiratia trebuie facuta de parca ai vrea sa mirosi aerul si se face cu fundul nasului, cu portiunea aflata intre sprincene. O miscare determinanta este actionarea diafragmei musculare care separa cavitatea toracica de cavitatea abdominala: toracele ramane fix iar abdomenul se dilata miscind diafragama in jos. Aceasta respiratie abdominala este genul de respiratie pe care o au animalele si copii mici.

marți, 10 iunie 2008

Stiti sa respirati corect? (1)

Unul din capitolele majore ale metodei yoga, este respiratia corecta, care a fost inclusa in ,,Pranayama” sau stiinta energetizarii organismului prin diferite cai naturale. Metoda s-a raspindit in India dupa metoda ,,gura la ureche” si a dat loc la multe confuzii in rindul practicienilor europeni. Pe parcursul vietii, calitatile respiratorii cu care ne nastem, sunt uitate, mai mult de femei si mai putin de barbati. Raminerea in urma a musculaturii respiratorii la pubertate fata de restul musculaturii, chiar in cazurile cu o educatie fizica corespunzatoare, este un lucru evident. Pericolul este marit in conditiile in care numarul orelor de educatie fizica in programa scolara a scazut dramatic, la una pe saptamina, iar de multe ori in cadrul acestei ore se joaca doar fotbal, ca e mai comod pentru profesorul de sport.
E bine sa intelegem ca aceasta pierdere a calitatii respiratorii, innascute, provine din socurile permanente fizice sau psihice pe care le suporta in primul rind respiratia indeosebi in procesul muncii cu osebire in domeniul cuvintului gindit, scris vorbit sau muzicalizat in diverse forme.

Cum iti alegi avocatul ?

Cum sa-ti alegi avocatul sau juristul? Judecator Gheorghe Morosanu - Lucrarea Patronul si Juristul in Romania Europeana
E foarte important, dar si foarte greu de dat o reteta. Un prim sfat: nu din prima. Asa cum la primul doctor nu esti prea lamurit si convins ca ti-a gasit boala adevarata si leacul potrivit, si-l verifici mergand si la altul, tot la fel si cu slujitorii legii: dupa discutia cu primul, amana hotararea pe a doua zi, discuta si cu al doilea, sau al catelea vrei, apoi hotaraste-te, punand in calcul:
Sursa: www.e-juridic.ro

luni, 9 iunie 2008

Despre vectori si operatii cu vectori

Un vector este o marime matematica sau fizica care este determinat de o valoare numerica, o unitate de masura, un punct de aplicare si o directie. Valoarea numerica si se mai numeste si scalar: ea poate avea un numar real care poate sa nu aiba un sistem de referinta. In figura a avem reprezentat un vector notat cu F1, iar deasupra este o mica bara care ne arata ca notatia F1 este un vector. Acest gen de notatie, daca este intilnit in interiorul unei formule, ne spune ca in formula respectiva se opereaza cu vectori.

Motorul electric trifazic: conexiunea bobinelor

Asa cum reiese din denumire, pentru a functiona, acest motor trebuie alimentat cu un curent si o tensiune trifazica. In România, retelele simetrice trifazate, furnizeaza o tensiune intre faze de 380 V si intre faza si nul 22o V iar fazele sunt notate cu R S T. Exista si alte sisteme (in SUA, de exemplu) in care tensiunea intre faze este de 220V iar cea dintre dintre faza si nul este de 127 V.
Mai jos, in cele ce urmeaza vom arata modul de conectare al bobinelor unui astfel de motor si modificarea turatiei unui astfel de motor prin modificarea numarulaui de poli. Inceputurile de bobine, se noteaza cu U V W sau U1 V1 W2 iar sfirsiturile de bobine cu X Y Z sau U 2 V2 W2. De obicei sunt scoase afara din bobinajul motorului sase fire, cite doua pentru fiecare bobina.

vineri, 6 iunie 2008

Motorul trifazic: parti componente

In cele de mai jos prezentam partile componente ale unui motor electric asincron (ASI) cu rotorul in scurtcircuit. In crestaturile rotorice 43 (ancoshele) care sunt inclinate, este turnat aluminiu iar in capatul rotorului este turnat inelul de scurtcircuitare care este turnat odata cu aluminiul din ancose. In figura de mai jos este aratat in ruptura, motorul asamblat, ruptura fiind facuta printr-o crestatura statorica, unde se vede bobina statorica.
1- Surub. 2- Rondela metalica. 3- Surub pentru fixarea scutului cap arbore (antrenare). 4- Scut cap arbore (antrenare). 5- Saiba elastica. 6- Rulment cap arbore. 7- Pana paralela. 8- Subamsamblu rotor. 9- Capac interior pentru fixarea rulmentului. 10- Pana ventilator. 11- Rulment ventilator(cap vetilator). 12- Subansamblu carcasa cu stator bobinat. 13- Inel de ridicare. 14- Scut motor cap-ventilator. 15- Surub pentru fixarea capacului ventilator. 16- Surub pentru fixarea scutului cap-ventilator. 17- Surub pentru fixarea capacului de fixare a rulmentului. 18- Ventilator racire motor. 19- Capac ventilator. 20- Garnitura sub cutia de borne. 21- Cutia de borne. 22- Saiba grover. 23- Surub pentru fixarea cutiei de borne. 24- Placa de borne. 25- Garnitura sub capacul cutiei de borne. 26- saiba grover. 27- Surub pentru fixarea cutiei de borne. 28- Capacul cutiei de borne. 29- Piulita. 30- Rondela metalica. 31- Saiba grover. 32- Surub pentru fixarea placii de borne. 33- Surub pentru legarea la pamint. 34- Saiba grover. 35- rondela metalica. 36- Piulita presgarniturii-STAS 8498-81. 37- Inel de presiune-STAS 8498-81. 38- Piesa de etansare-STAS 8498-81. 39- Piesa de racordare-STAS 8498-81. 40- Surub pentru fixarea talpii motorului. 41- talpa motorului. 42- Inel de scurtcircuitare rotoric. 43- Ancosa (crestatura) rotorica. 44- Statorul din tole silicioase. 45- Latura bobinei statorice. 46- Conductorii de alimentare a bobinelor. 47- Iesirile individuale ale bobinelor.

Spalarea caloriferelor cu Desox 80

Vreau sa precizez ca aceasta spalare am efectuat-o cu ajutorul unei firme specializate. Aceasta avea in dotare o pompa, alimentata la 220V, cu un rezervor si un robinet cu trei căi, care putea introduce in instalatia de incalzire agentul de spalare cind intr-un sens cind pe tur, cind pe retur. In acest fel, desi solutia de spalare nu a fost incalzita , dupa 3 ore apa de clatire a fost curata. Instalatia de incalzire era compusa dintr-o centrala Motan si 4 calorifere: volumul cred ca este sub 100 de litri. Fiind mai nou instalata, desi am avut doua calorifere de fonta, instalatia a fost relativ curata si concentratia produsului Desox 80 a fost sub 2%. Apoi am montat inca un calorifer de 21 de elementi care nu a fost spalat de la PIF la blocului, fiind in fosta uscatorie. Aici a fost mai mare concentratia produsului DESOX 80, dar si timpul mai mare datorita depunerilor. In rindurile de mai jos am transcris instructiunile de folosire ale acestui produs care se aflau pe un bidon de 20 de litri.

joi, 5 iunie 2008

Protectia cu siguranta automata diferentiala

Protectia diferentiala este un dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive care compara doi curenti dintr-un circuit electric : cel care pleaca de la sursa si cel care se intoarce la sursa de alimentare. Acesti doi curenti intr-un mod normal de functionare trebuie sa fie egali in limita unor tolerante general acceptate. In momentul cind curentul care se intoarce la sursa nu mai este comparabil egal cu cel care pleaca, exista posibilitatea ca datorita unui defect de izolatie al conductoarelor circuitului ca un curent de defect sa se inchida pe alt traseu prin carcase puse la pamintare sau prin atingerea corpului uman pus in legatura cu pămintul sau sistemul de punere la pamint, pamintarea.
In figura din dreapta, este o reprezentare a liniilor de cimp magnetic intr-o bucla pe care o face un conductor parcurs de curentul I: in interiorul buclei liniile de cimp sunt uniforne si la fel se intimpla si in interiorul unei bobine mai lungi, care e formata in esenta de mai multe bucle simple. La iesirea din bobina, tendinta liniilor de cimp este de a se desparti pentru a se intoarce in celalalt pol pentru ca circuitul magnetic sa fie inchis. Acest circuit magnetic poate sau nu poate avea pierderi daca este condus prin materiale magnetice sau prin materiale nemagnetice care maresc pierderile.

Functionarea motorului electric

În principiu un motor electric trifazat, prin bobinajul aflat pe stator si care este alimentat cu un curent trifazic, produce un cimp magnetic invirtitor. Acesta induce la rindul sau in bobinajul rotorului un curent electric defazat fata de curentul statoric. Acest curent rotoric produce la rindul sau un cimp magnetic invirtitor care interactioneaza cu cimpul statoric, producind miscarea rotorului. Rotorul motorului poate fi alcătuit din bobine sau din spire aflate in scurtcircuit in care ia nastere curentul rotoric. Constructia motorului in speta trifazic o vom arata intr-o alta postare.

Regula mainii drepte in cimpul magnetic

Vom vedea în cele de mai jos că regula mainii drepte are trei situaţii când este folosită în cimpul magnetic. Dacă de un arc electric care este format între doi electrozi de carbune, vom apropia un magnet permanet în forma de potcoavă, arcul electric va fi deviat lateral (lungimea arcului lui va creşte şi se va răci) spre direcţia săgeţii şi în cele din urmă va fi stins. Asta înseamnă ca sarcinile electrice (negative sau pozitive) care se mişcă printr-un cîmp magnetic sunt supuse sunt supuse acţiunii unei forţe. Devierea particulelor electrice se poate afla cu regula mainii drepte la care se folosesc policele, arătătorul şi mijlociul aşa ca în figura alăturată în dreapta.

marți, 3 iunie 2008

Boilerul electric

Încălzitoarele electrice sunt destul de răspândite pentru că pregătesc comod apa caldă menajeră. În cadrul lor, se deosebesc două tipuri constructive: cu încălzire instantanee şi cu acumularea apei încălzite. Cele cu încălzire instantanee au debite relativ scăzute când se cere încălzirea apei la temperaturi mai ridicate. Principiul de încălzire a apei este trecerea apei reci printre doi electrozi pe care este aplicată tensiunea de 220V. Pentru acest tip de încălzire este nevoie de puteri instalate ale instalaţiei electrice (care trebuie să aibă circuit dedicat pentru încălzitor) între 4 şi 7 KW, în funcţie de producător...

Cada de baie

Cada este un obiect sanitar care se face din fontă emailată, tablă de oţel emailată sau din fibră de sticlă. Se întâlnesc în construcţie normală sau zidită, pot avea diferite forme chiar şi triunghiulare, pentru a putea fi montate în colţul băii. Montarea zidită conferă o rigiditate mai mare mai ales pentru căzile cu pereţi mai subţiri. În figura alăturată este repezentată o cadă zidită 4 prevăzută cu un orificiu de preaplin echipat cu un ventil 2 care conduce apa în conducta de prea plin 3. Apele uzate din sifonul 5 sunt evacuate în canalizare prin conducta de legătură 6. Datorită zidirii căzii, în cazul unui defect la ventilului de preaplin sau cel de scurgere, accesul la locul defectului se face mai greu.
Cada poate fi echipată cu nişte orificii laterale, care comunică între ele prin ţevi şi împreună cu o pompă care fac vibromasaj, jacuzzi. Această pompă de jacuzzi, prevăzută cu un motor electric, are un un orificiu afla în partea cea mai de jos a căzii, sorb, prin care e luată apa din cadă şi este întoarsă, refulată, cu presiune prin orificiile laterale, producând vârtejuri relaxante. Din punct de vedere electric, montarea unui jacuzi impune măsuri suplimentare de protecţie: circuitul de alimentare trebuie să fie dedicat şi să fie să fie prevăzută cu o protecţie diferenţială de 10mA. Funcţionarea siguranţei cu protecţie diferenţială este arătată în acest blog, într-o postare dedicată, AICI.

Cazanul de baie simplu

Este cea mai simplă instalaţie de preparare şi acumularea apei calde menajere (ACM) cu avantajul de a fi o construcţie simplă şi nu necesita o manevrare şi o întreţinere pretenţioase. În figura de mai jos vom arata construcţia şi funcţionarea acestui cazan. Pentru producerea căldurii necesare în soba 3 se pot arde combustibili solizi (lemn sau cărbune, brichete de talaş sau paie) dar şi gazul metan cu ajutorul arzătorului 4. Dacă arzătorului i se aduc modificările corespunzătoare (micşorarea diuzei) se poate folosi şi o butelie de aragaz. Aceasta trebuie să nu fie amplasată în baie ci într-o incintă alăturată, bine aerisită. Dezavantajul acestui cazan este ca are un randament scăzut mai ales dacă fumul este colectat printr-un singur coş de fum 2 ca în figură. Prin mărirea numărului de trasee ale fumului prin cazanul 1, se mareşte suprafaţa de transfer a căldurii şi astfel se înbunătăţeşte şi randamentul. Cazanul poate fi confectionat din cupru (dacă e construcţie mai veche), tablă de oţel emailată sau tablă de inox. De obicei, legătura dintre cazan şi coşul de cărămidă este făcută printr-un coş metalic. Daca şi acestuia i se măreşte numărul de fumuri, baia, unde de obicei este ampasat cazanul, se va încălzi mai bine. Alimentarea cu apă rece a bateriei 9, se realizază cu conducta 10 şi ...

luni, 2 iunie 2008

Bateria de amestec

Bateria de amestec este o armătură care permite obţinerea unui amestec de apă la temperatura dorită prin deschiderea sau închiderea robinetelor de apă caldă sau apă rece. În pricipiu, în funcţie de construcţie şi destinaţie, acestea au 2-3 robinete, au un cioc pentru scurgerea amestecului dintre apa caldă şi apa rece spre obiectul sanitar, precum şi 2-3 racorduri spre apă rece, apă caldă şi duş. Robinetele au rolul de a deschide şi închide alimentarea cu apă caldă, rece sau amestecată şi de a o dirija spre consumator. Ele se aseamănă din punct de vedere constructiv şi funcţional cu robinetele obişnuite de lavoar. În figura de mai sus sunt reprezentate câtva baterii de amestec pentru menaj montată pe lavoar a şi montată pe perete b, pentru baie cu duş flexibil c şi pentru cazanul de baie sau boiler d. Aceasta din urmă are o construcţie specială care permite ca funcţionarea boilerului electric sau a cazanului de baie să nu fie sub presiune ci la presiunea atmosferică.

Ventilul

Aceste armături îmbracă marginea orificiului de scurgere a obiectelor snitare, permite scurgerea apelor uzate prin sifon spre conducta de evacuare a apelor uzate. Permite de asemenea legarea conductei de preaplin la unele obiecte sanitare (căzi, spălătoare, etc.) cu conducta de evacuare a apei uzate. În figurile alăturate avem diferite tipuri de vevntile. Astfel, în figura a este simbolizat un vetil de lavoar, în figura b un ventil pentru cadă şi în figura c este reprezentat un ventil pentru WC. Acestea ar reprezenta cele mai importante tipuri de ventil. Semnificaţia din figurile ală turate este urmatoarea: 1 este dopul prin care este obturată scurgerea apei, 2 este orificiul de scurgere al prea plinului, 3 este corpul ventilului, 4 este piuliţa de strângere, 5 este garnitura de etanşare, 6 este piuliţa olandeză iar 7 este scurgerea, legătura cu sifonul.













Spalatorul

Spălătorul este un obiect sanitar care serveşte la spălatul vaselor, sunt montate în bucătării şi în mod obişnuit sunt confecţionate din fontă emailată sau tablă de inox. Ca formă constructivă, spălătorul 2 poate fi ca formă costructivă dublu, (ca în figura alăturată) simplu sau cu suport lateral pentru vase, picurător. Sunt echipate cu ventil de scurgere cu dop de oprire a apei şi deci are un orificiu 9 de preaplin , o scurgere 8 de preaplin, un sifon de plumb dublu 4 care evacuează apele uzate în conducta de evacuare 5. Acesta e prevăzut cu dopul de curăţare 6. Montarea bateriei de amestec 1 se face de obicei pe peretela o înălţime de un metru iar robinetul de trecere 7 se montează la 52 de cm, ca la chiuvetă şi lavoar. Fixarea spălătorului se face pe console fixate cu şururi de fixare 3 sau printr-o rama de lemn de care este prinsă chiuveta care tebuie să fie prevăzută cu nişte găuri speciale de prindere pe ramă.

Chiuveta

Chiuveta este un obiect sanitar care este montată în bucătării, spălătorii, garaje, etc., cu ajutorul şurubului fixat în diblu 2, este confecţionată din fontă emailată şi se montează astfel încât margineea de sus a chiuvetei să fie la 80 cm de la nivelul podelei. Chiuveta 3 poate să aiba şi picurător şi mai nou se poate fi confecţionată şi din tabă de inox. În figura alăturată avem reprezentată în secţiune o chiuvetă al cărui robinet 1 trebuie să fie montat la înălţimea de 115 cm iar robinetul de trecere 8, tot la distanţa de 52 cm ca şi la lavoar. Dacă există posibilitatea de alimentare cu apă caldă în locul robinetului se poate monta pe perete o baterie de amestec. Sifonul chivetei 4 era confecţionat din plumb sau mai nou dintr-o ţeavă de plastic gofrată. Neavând dop de blocare a scurgerii apei, chiuveta nu are orificiu şi condută de preaplin şi poate să nu aibă ventil: ventilul este înlocuit de o sită iar pe partea cealalta o nervură mai înaltă şi groasă realizată din turnarea chiuvetei. Acesta este filetat corespunzător ca să poată fi montat cu piuliţă olandeză sifonul, iar dacă e din plumb are şi un capac de curăţare, 5. Conducta de canalizare este cea notată cu 6, iar ţeava de alimentare cu apă este pozată în perete. Chiuveta cu picurător din fontă emilată sau inox, poate avea ventil de care se poate monta un sifon de fontă emailat.

Lavoarul

Lavoarul este un obiect sanitar utilizat pentru întreţinerea curentă a igienei personale, se montează de obicei în camerele de baie la o înălţime de 80 cm de la nivelul podelei. În figura alăturată, a, este arătat în vedere frontală un astfel de lavoar 1 care este aşezat pe consola 3. Consola, care trebuie sa fie bine fixată, se poate monta pe dibluri de plastic sau de lemn daca zidul este făcut din cărămidă cu goluri. Lavoarul este construit din faianţă, porţelan sanitar sau fontă emailată. El este echipat cu două robinete de serviciu, 2 şi pe fiecare conductă de alimentare 5 a robinetelor este montat câte un robinet de serviciu 7. Acest robinet de serviciu se montează de obicei la distanţa de 52 cm de la nivelul podelei. Sifonul lavoarului 6 care are un capac de curăţire 8, este
montat pe lavoar prin intermediul ventilului 4. Fixarea acestui ventil pe lavoar se face cu ajutorul unor garnituri din cauciuc de 2-3 mm grosime care se aşează pe lavoar şi apoi se strânge şurubul care de obicei este M6, pas normal, pe dreapta, lung de vreo 50mm. Tot cu ajutorul unor garnituri de 2-3 mm aşezate deoparte şi de alta a lavoarului, se montează şi robineţii pe lavoar şi apoi se strâng cu piuliţele din livrare. Este important să fie montate aceste garnituri deoarece lavoarul poate avea imperfecţiuni (sau robinetul să aibă imperfecţiuni) şi robinetul să nu se aşeze bine pe suprafaţa lavoarului şi strângând piuliţele există posibilitatea ca lavoarul sa se crape.
Alăturat, în figura b, avem reprezentat în secţiune lavoarul din figura a unde se vad aceleaşi elemente componente. În plus, avem orificiul de scurgere preaplin 10 şi conducta de evacuare a preaplinului 11. Conductele de
alimentare de la robinetul de trecere erau din plumb, prevăzute la un capăt cu niplu şi cu piuliţă oladeză la celălalt. S-a spus ca plumbul este toxic, aşa şi este, dar la suprafaţa ţevii în contact cu apa se formează oxidul de plumb care nu este toxic. Apoi aceste conducte au fost înlocuite cu unele din cauciuc armat cu tresă metalică. Acestea, din cauza îmbătrânirii cauciucului şi a presiunii ridicate (mai ales la parterul blocurilor turn), au cedat şi au produs inundaţii. Mai nou, există ţevi de racord din alamă cromată (cu niplu de 3/8" şi olandeză de 1/2") sau din ţeavă de inox gofrată, care rezistă mai bine la presiune. În figura alăturată sunt arătate diferite racorduri flexibile care sunt echipate cu diferite tipuri şi dimensiuni ale fitingurilor: nipluri, piuliţe olandeze, piuliţe olandeze cu cot.



Robinetul de trecere

Această armătură se intercalează pe conductele de alimentare ale obiectelor sanitare cu scopul de a putea întrerupe alimentarea cu apă a obiectului sanitar în cazul apariţiei unui defect. La montare, la fel ca si la robinetul simplu, este important de a se respecta ca sensul de curgere a apei sa fie acelasi cu cel indicat pe corpul robinetului. Altfel robinetul nu se va deschide. Vezi constructiavanei si a robinetului simplu. La robinetul cu sfera, este idiferent sensul apei prin robinet, dar la montarea lui paralela cu un zid trebuie sa fie montat in asa fel incit pirghia de manevrare sa poata fi actinata. Defectul in instalatiile sanitare poate fi la îmbinari, la robinetele de serviciu sau la bateriile de amestec. Este proiectat să functioneze la mai puţine acţionări (închidere-deschidere) decât un robinet de serviciu. Deci dacă apare un defect pe robineţii de serviciu, e recomandat să fie reparat defectul cât mai repede, să nu fie folosit robinetul de trecere în locul celui de serviciu, spre a nu fi obligaţi să renunţăm la această modalitate comodă de a opri apa în caz de defecţiune. Acestea sunt prevazute cu filet interior la intrare, iar la ieşire pot avea filet interior cât şi exterior. De obicei se monteaza sub obiectul sanitar, iar la WC se montează sus lângă rezervorul de spălare. De obicei acesta este un robinet colţar, ale cărui axe ale orificiilor (de intrare şi ieşire) sunt la 90 de grade.
In fotografia alaturata avem un robinet de trecere cu sfera de 1/2". In principiu, acesta este alcatuit dintr-o sfera 5 care se poate roti actionata de axul 1, intr-un unghi de 90 de grade intr-o alta sfera 6, de obicei din teflon. Intre aceste doua sfere, prelucrarea este foarte precisa, si nu poate trece apa. Prin actionarea axului 1, se mareste orificiul 7 care, deschis la maxim, are diametrul nominal robinetului, DN 15 mm. In corpul 2 este prinsa sfera 6 si este taiat filetul de G 1/2", prin care se asambleaza armatura pe teava. Tot in corpul 2, se insurubeaza piulita 4 care prin stringerea garniturii care se afla sub ea, realizeaza etansarea pe axul 1. Manevrarea robinetului se face printr-o pirghie(care nu e aratata aici) si care se monteaza in capatul axului 1 printr-un surub.

duminică, 1 iunie 2008

Sifoanele

Dacă obiectele sanitare ar fi legate direct la conductele de canalizare, în încăperile în care sunt amplasate căzile chiuvetele şi spălătoarele s-ar umple de mirosul neplăcut şi gazele care sunt în conductele de canalizare. Pentru eliminarea acestor neajunsuri, obiectele sanitare se leagă la reţeaua de canalizare prin intermediul sifoanelor. Acestea, prin construcţia lor interpun un dop de apă intre reţeaua de canalizare şi obiectul sanitar, iar scurgerea se face prin sifonare. În imaginea de mai a sus avem un sifon pentru lavoar unde 1 este corpul sifonului, 2 este capacul demontabil, 3 este piuluţa olandeză, iar 4 este garda hidraulică (dopul de apă). În figura b avem un sifon pentru spălător care este cofecţionat din ţeava de plumb iar în figura c avem un sifon confecţionat din fontă. Aici 1 este corpul sifonului, 2 este dopul demontabil iar 3 este garda hidraulică. În figura d avem un sifon de pardoseală iar în e, sifonul din vasul WC, în care semnificaţile cifrelor sunt ca cele de mai sus. Mai nou, în comerţ se găsesc asemenea sifoane care seamănă cu cele din figurile b şi c dar care sunt confecţionate din tuburi de plastic gofrate şi care sunt prevăzute la ambele capete cu cîte o piuliţă olandeză.

Closetul sau WC-ul

WC-ul este un obiect sanitar care trebuie alimentat cu apă pentru spălare, iar pentru evacuarea apei are nevoie şi de o canalizare. Are o capacitate de spălare de 6-8 litri. În imaginea de mai jos am arătat părţile componente ale unei astfel de instalaţii. Instalaţia este prevazută cu un robinet de trecere 1, care poate opri apa în instalaţie în cazul unei defecţiuni. Apa pătrunde în rezervor prin robinetul flotor 2 şi când nivelul apei este suficient de mare plutittorul 4 închide robinetul flotor lăsând vasul de spălare plin. Golirea rezervorului pentru spălarea vasului WC se face când se trage lanţul, iar clopotul este ridicat de pârghie care are punctul de aplicare în ştiftul 5. Apa pătrunde prin conducta 6, spală casul WC şi apoi e evacuată prin sifonul 8. O dată cu coborârea nivelului de apă 10 (din figura de mai jos) în vasul de spălare, rezervor, deşi nu s-a golit complet, prin coborarea plutitorului se deschide robinetul flotor şi se începe umplerea rezervorului cu apă de spălare. În figura de mai jos este prezentat cum este aşezat clopotul în rezervor. Acest clopot este de fapt un sifon care permite inmagazinarea apei până la partea interioară, cea mai de sus. La acţionarea lanţului 4 prin ridicarea clopotului 1 şi o dată cu el şi a garniturii de clopot 2 se eliberează pentru apă calea notată în figură cu A şi aratată cu culoarea verde, printre garnitura de clopot şi ventilul 5. În acest fel, o anumită cantitate de apă apuca sa se scurgă prin ventilul 11 şi prin teava de scurgere 7, care este îmbinată cu ventilul prin piuliţa olandeză 8, deci sifonul nostru este amorsat. Ventilul 11 este asamblat de rezervorul de spălare prin garnitura de ventil 6 şi cu piuliţa de stângere 9. În continuare, lăsând clopotul în jos prin eliberarea lanţului, traseul A este întrerupt şi se stabileşte traseul B (arătat cu roşu) de scurgere al apei, pentru că apa ajunsă în conducta 7 se comportă ca un piston acţionat de gravitaţie şi produce depresiunea necesară transvazării apei peste cel mai înalt nivel interior al sifonului nostru, adica apare sifonarea.

Citeste tot articolul


Sifonarea

Sifonarea este în principiu trecerea unui lichid, sub acţiunea gravitaţională şi urmând principiul vaselor comunicante, dintr-un vas în alt vas aflat mai jos decât primul cu ajutorul unui sifon. În acest caz sifonul are forma unui U întors care, dacă e amorsat (cu lichid in el) face să treacă lichidul dintr-un vas în altul.