Cititi tot articolul aici.
Un blog despre tot ce ar putea fi de facut cu forte proprii intro locuintă. Si nu numai.
Se afișează postările cu eticheta Ce si cum mancam. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ce si cum mancam. Afișați toate postările
duminică, 31 ianuarie 2010
Ce mai stim despre ceapa
Cititi tot articolul aici.
vineri, 22 ianuarie 2010
E-urile noastre cele de toate zilele
Motto: ,,Mormîntul ni-l săpăm cu dinţii''-proverb asiatic.
Amploarea scandalului iscat pe tema „E”-urilor folosite in produsele alimentare i-a facut pe producatori si comercianti sa se adapteze. Dupa ce apele s-au mai linistit, ei au invatat cum sa-i fenteze pe cumparatori. Nu mai scriu pe etichete arome sintetice, ci arome natural identice. Asa ca, aditivii sintetici nu mai sunt mentionati dupa codul E, ci dupa numele propriu-zis - acid citric, conservant, gelifiant etc. Cumparatorul rareori se gandeste ca aceste ingrediente sunt de fapt E-uri.
Amploarea scandalului iscat pe tema „E”-urilor folosite in produsele alimentare i-a facut pe producatori si comercianti sa se adapteze. Dupa ce apele s-au mai linistit, ei au invatat cum sa-i fenteze pe cumparatori. Nu mai scriu pe etichete arome sintetice, ci arome natural identice. Asa ca, aditivii sintetici nu mai sunt mentionati dupa codul E, ci dupa numele propriu-zis - acid citric, conservant, gelifiant etc. Cumparatorul rareori se gandeste ca aceste ingrediente sunt de fapt E-uri.
Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic provoaca distrugerea sistemului imunitar, care ajunge sa produca anticorpi peste masura, folosindu-i impotriva propriului organism, precum si o serie de tumori maligne si benigne.
Un exemplu de aliment ce ar trebui evitat este margarina. Produsul a aparut in al doilea razboi mondial, in urma rationalizarii untului. Cercetatorii americani au descoperit, accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului, folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb. Acesta este asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat dupa numele sotiei (Margot) a unuia dintre savanti. Pana astazi, margarina a fost imbogatita cu tot soiul de coloranti, aromatizanti si vitamine sintetice, devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodata. Grasimile sintetice nu pot fi arse de organism, iar ele se depun pe membrana celulelor sistemului imunitar, paralizandu-l prin depozitarea in tesuturi. Rezulatele pentru inima, creier si circulatia sangvina sunt dezastruoase.
Despre sfecla rosie
Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania , sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure.
Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale.
Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
Cititi tot articolul AICI.
Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale.
Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tinea post negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
Cititi tot articolul AICI.
Aspartamul-o otrava cu zâmbetul pe buze
Drumul către iad este pavat cu aspartam
Conform legii NMSA 25-2-10, SUA, aspartamul este o substanţă otrăvitoare, care aduce prejudicii grave sănătăţii. Producătorii aspartamului au ştiut de la început de pericolele acestei substanţe nocive şi de faptul că ea va distruge sănătatea populaţiei, şi totuşi au insistat ca aspartamul să fie comercializat. Documentele referitoare la toxicitatea aspartamului spun că, pentru a fi manipulat în laborator, este nevoie să se folosească mănuşi şi măşti de protecţie chimică, şorţ special şi purificatorul de aer!
Lobbyştii, medicii, politicienii şi cercetătorii care susţin aspartamul sunt nişte criminali atroce, care, ştiind cât de nocivă este această otravă, mint cu neruşinare, condamnând oamenii la moarte. Mulţumită acestei josnice şi lacome alianţe, aspartamul s-a bucurat până acum de 27 de ani de succes comercial, fiind prezent în 7 până la 9 mii de produse alimentare şi medicamente şi utilizat de sute de milioane de oameni din întreag lume. În urma unor teste de laborator, s-a găsit aspartam şi în produse care nu îl aveau menţionat pe etichetă. Odinioară aflat pe lista Pentagonului ca armă biochimică, în prezent este nelipsit din alimentaţia zilnică a populaţiei mondiale!
Pentru obţinerea aspartamului se utilizează metode de inginerie genetică
Aspartamul este cel mai răspândit îndulcitor artificial din lume, dar şi cel mai periculos aditiv. Denumirile lui comerciale sunt NUTRASWEET, EQUAL, SPOONFUL, EQUAL-MEASURE, CANDEREL, BENEVIA, NEOTAME.. Are o putere de îndulcire de 150-200 de ori mai mare decât zahărul şi este lipsit de calorii. Neotame este o otravă şi mai puternică decât aspartamul, fiind derivat din acesta. Are o structură puţin modificată şi o putere de îndulcire mai mare. Aspartamul este obţinut printr-un proces de iginerie genetică. Componenta principală a aspartamului, fenilalanina, este produsă de o bacterie.Cititi tot articolul aici.
Ai mancat salam de soia ca noi?
Imediat dupa 1989, când regimul comunist a cazut, multi români din diaspora au inceput sa se intoraca in tara. Poate sperau intr-o viata mai buna de cat cea pe care au gasit-o ,,dincolo’’, poate erau doborâti de nostalgie sau poate sperau sa recupereze ceea ce comunistii le-au luat. Nu stiu, banuiesc doar. Insa, cei care ramasesera in tara, neputinciosi, sau poate la varsta la care statutul de transfug nu li se parea o idee buna, sau poate lasi, sau poate urmariti de nesansa au infundat puscariile staliniste şi apoi comuniste care erau cel mai adesea administrate de psihopaţi, sau poate simpli cetateni care au stat la cozile interminabile din fata alimentarelor, tuturor acestora li se parea ca sunt mai indreptatiti sa detina anumite functii sau avantaje in noua societatea care se punea la cale, daramand tot ceea ce apartinuse Societatii Socialiste Multilateral Dezvoltate ,,construita’’ de comunisti, fie ca era un lucru bun bun sau un lucru rau. Sau ma rog, sa nu-i lase pe cei dintai, cand pareau mai buni ca ei, sa ocupe aceste functii. Si atunci, cand toate argumentele erau epuizate, se apela la suprema intrebare-argument: ,,Ce-ai facut dumneata în ultimii cinci ani, ai mancat dumneata salam cu soia, ca noi?’’ Acum, la douăzeci de ani de la revolutie, avem certitudinea ca soia din mezeluri, pura, nemodificata genetic, este cel mai sanatos aditiv. Sanatatea ne este atacata fara sa stim de aceste subtante din mezeluri. Suntem ceea ce mancam, se aude tot mai des cand se aduce vorba despre mancare. Însa un vechi proverb asiatic spune ca ne sapam mormantul cu dintii. Mai jos, aratam cateva retete industriale de mezeluri.
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne. Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai scăzută din Europa, asta şi pentru faptul că românii nu se arată preocupaţi de ceea ce pun în farfurie.
Care sunt alimente sanatoase?
Cele mai sanatoase 11 alimente pe care oamenii ar trebui sa le consume zilnic, dar nu a o fac din diferite motive. Unul dintre acestea ar fi faptul ca anumite produse, unele cu denumiri exotice, nu sunt comercializate in magazine. Iata mai jos o lista a doctorului Jonny Bowden si cateva informatii despre compozitia siproprietatile acestor alimente, pe care le-a studiat.
1) SFECLA ROSIE– este o leguma foarte bagata in acid folic si pigmenti rosii naturali, cunoscuti ca adversari redutabili in lupta cu cancerul. De regula, se consuma in stare cruda (salate) sau fiarta (in amestec cu hreanul). Originara din zona mediteraneana, sfecla rosie.(“Beta vulgaris”), are un nivel caloric de 40 kcal/100g.Este usor digerabila si are un continut bogat în vitaminele A, B, C şi PP, potasiu, fier, calciu, proteine, hidraţi de carbon, zaharuri, glutamina. Este deosebit de eficienta in viroze, hipertensiune, anemii, imunitate scazuta, nevroze,demineralizare, tuberculoza, cancer,Regland si functiile hepatice. Este contraindicata în diabet, din cauza nivelului ridicat de zaharuri si glutamina. Frunzele de sfecla rosie sunt si ele deosebit de bogate în vitamine, fiind o sursa sigura de calciu si fier natural.De retinut că, prin conservare în otet de mere, sfecla rosie se imbogateste în vitamine prin procesul de fermentatie (vitaminele B6, B12).
2) VARZA- este bogata in special in provitamina A,vitaminele C si E si in fibre, elemente care asigura sanatatea celulelor. Este o leguma foarte putin calorica,ea avand in jur de 25 de calorii (100 kjouli) la 100 de grame de produs. Glucidele, care furnizeaza o parte din calorii, sint constituite in primul rind din pentosan, glucide partial asimilabile. In afara de asta, ele mai contin zaharoza, glucoza si fructoza. Protidele, care completeaza aportul energetic, sint prezente si ele la un nivel ridicat. Bogatia vitaminica a verzei trebuie insa subliniata, ea figurind printre legumele cu cel mai mare continut de vitamina C (cele mai bogate sint foile aflate la exterior). Este de asemenea foarte bogata in vitamina E:2-7 mg la 100g, ceea ce constituie un adevarat record pentru o leguma. Vitaminele din grupa B ....
Cititi aici tot articolul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

