Cursorul care se pune
pe un şnur se foloseste in diferite locuri: unul din acestea este
folosit la şnururile de la canadiene pentru micsorarea sau marimea
lărgimii după dimensiunile purtatorului. Acesta exercita o forţa de
strângere pe snur mai mare pentru a nu se deplasa cu uşurinţă pe snur.
Alaturat aratam unul din acesta recuperat de la o geacă de vânt: in
stânga este cursorul necomprimaiar in dreapta
e comprima si e liber pe snururi pentru a-l pozitiona după dorinţă. Un
altfel de cursor se foloseste pentru micsorarea sau largirea unei bucle a
snurului care este petrecuta după gât sau după mână, de snur fiind
atârnate obiecte relativ usoare: scule, aparat foto, etc. Lucrul la
înălţime, sau in
industria aviatica unde scaparea sculelor in locuri
nepermise care pot produce accidente impune legarea sculelor de mână. La
fel si un electrician care lucreaza
la dezizolatul firelor este mai eficient daca are legat cuţitul sau
clestele dezizolator in bucla potrivita pentru apucarea cu usurinţa a
sculei când lasa mâna in jos. Prima data am improvizat un astfel de
cursor cu ceea ce am gasit la indemână in cutia (organiserul) cu holtzsuruburi si in cel pentru capete terminale.
CITESTE MAI MULT
Un blog despre tot ce ar putea fi de facut cu forte proprii intro locuintă. Si nu numai.
joi, 10 aprilie 2014
miercuri, 9 aprilie 2014
Cum sa repari(reconditionezi) perna unui scaun
Scaunul cismarului nu avea pe atunci burete, era construit ca un cub cu toate laturile bine consolidate, iar pe cadru de lemn de deasupra erau prinse in cuie fâsii lungi de piete (chingi) petrecute ca o urzeala într-o o ţesatura, cu mici spaţii intre ele: aceasta era perna pe care statea si se pare ca era comoda. Asa ca am demontat din suruburi piciorul telescopic al scaunului, apoi am demontat bratarele fotoliului şi am ramas doar cu parte pe care se sta, perna prinsa de placa de baza. Cu grija am scos agrafele cu care era prinsa pielea naturala de porc pe suprafaţa curbata a lemnului care era placa de baza. Apoi am scos agrafele de pe snururile cu care era modelata perna pe placa de baza: îi făcea o oarecare denivelare pentru a sta mai bine. Ulterior in zona aceasta voi incarca mai mult buretele care îi voi remonta la loc, pentru ca aici este zona in care el se comprima cel mai mult, pe oasele sezutului.
CITESTE MAI MULT
marți, 8 aprilie 2014
Cum se mureaza conopida
Murarea se face cu ajutorul saramurii
facuta cu sare grunjoasă care se vinde de obicei vrac (sau la sac) si nu
conţine iod. Iodul este daunator menţinerii muraturilor tari, le
moaie. Murarea permite ( incazul in care locul de depozitare nu e aşa
de rece) o fermentare care da un gust bun muraturilor. Reţeta aceasta e
pentru conopidă murata in sare.
CONOPIDA care se pune la murat trebuie sa fie proaspăta, fara sa fie atinsa de stricaciune: recunoaştem o conopidă proaspăta după culoarea albă, peste tot a căpăţânei de conopidă. Daca este mai veche, albul conopidei are o tentă gălbuie, iar la pippăit nu mai este tare ci este moaie datorita pierderii de apă. Pentru a ramâne alba, conopida inainte de a fi murata se pune la opărit cam 5 minute in apă clocotita, apoi se scoate si lasă la răcorit. Marimea borcanelor se alege după mărimea familiei si după rapiditatea cu care se estimeaza a se consma muraturile din borcan: daca stau mai mult timp deschise si locul este cald ele pot sa prinda floare si sa se moaie. Borcanele se spala si se sterilizeaza (eventual) in cuptorul incins. Pe fundul borcanelor se pune o ramurica de ţelina si o ramurică de cimbru. Se desface conopida in bucheţele si se aseză in borcane fara a o presa si se lasa spaţiu cât mai mic intre buchete. Printre conopidă se pune hrean taiat in bucaţele mici, pentru a le menţine tari. Se mai pot pune morcov taiat in felioare sau steluţe, feliuţe de usturoi. Deasupra borcanelor se pune o frunză de ţelina si o ramurică de cimbru, din cea cu frunze pe ea.
CITESTE MAI MULT
CONOPIDA care se pune la murat trebuie sa fie proaspăta, fara sa fie atinsa de stricaciune: recunoaştem o conopidă proaspăta după culoarea albă, peste tot a căpăţânei de conopidă. Daca este mai veche, albul conopidei are o tentă gălbuie, iar la pippăit nu mai este tare ci este moaie datorita pierderii de apă. Pentru a ramâne alba, conopida inainte de a fi murata se pune la opărit cam 5 minute in apă clocotita, apoi se scoate si lasă la răcorit. Marimea borcanelor se alege după mărimea familiei si după rapiditatea cu care se estimeaza a se consma muraturile din borcan: daca stau mai mult timp deschise si locul este cald ele pot sa prinda floare si sa se moaie. Borcanele se spala si se sterilizeaza (eventual) in cuptorul incins. Pe fundul borcanelor se pune o ramurica de ţelina si o ramurică de cimbru. Se desface conopida in bucheţele si se aseză in borcane fara a o presa si se lasa spaţiu cât mai mic intre buchete. Printre conopidă se pune hrean taiat in bucaţele mici, pentru a le menţine tari. Se mai pot pune morcov taiat in felioare sau steluţe, feliuţe de usturoi. Deasupra borcanelor se pune o frunză de ţelina si o ramurică de cimbru, din cea cu frunze pe ea.
CITESTE MAI MULT
Cum sa faci un organiser (valijoara) pentru capete terminale, dibluri si holtzsuruburi
Într-o activitate curenta intotdeauna
ai nevoie de organizarea sculelor si a locului de munca. Şi acasa , ai
nevoie de o organizare pentru a le depozita mai eficinte atunci când
spaţiul de de pozitare nu prea îti prisoseste, dar şi sa le poţi găsi cu repeziciune atunci când ai nevoie. Niciodata nu mi-a placut
sa ţin holţşuruburile in pungi, pungulize si cutioare care nu le puteam
ţine la un loc sau se rataceau sau uitam sa le iau cu mine si nu de
multe ori s-a dovedit ca nu le am la locul potrivit in cel care lucrez. Odinioara, un mester, când a văzut cum imi organizasem dulapul cu materiale de la sewerrviciu, a zis ca sunt leneş. De ce, zic eu? Pentru că ţi-e lene sa cauţi când îţi trebuie, si de aia le-ai pus aşa...zicse el. Asfel m-am gândit la construirea
unui organiser sau a unei valijoare. o sa-mi spuneţi ca sunt deja gata
facute, dar la vremea aceea nu prea erau si ceea ce erau nu pentru depozitarea diblurilor,
holtzsuruburilor, saibelor, suruburilor clemelor de spridere, şirurilor
de cleme, prezoane şi tot felul de mărunţişuri care sunt de trebuinţa
la o lucrare in care se dau gauri si sunt folosite dibluri. De asemenea
din sticlele
era destul pentru pretenţiile mele. De mai multa vreme, adunasem mai multe sticle de la soluţiile de
developat filme si fotografii alb negru precum si
niste carcase de relel de semnalizare de camioane. Am avut un prieten
tâmplar care mi-a facut o cutie ca cea din figura
Citeste mai mult
era destul pentru pretenţiile mele. De mai multa vreme, adunasem mai multe sticle de la soluţiile de
Citeste mai mult
Abonați-vă la:
Postări (Atom)